Suveica Mamei Ruţa din Mândra ( Ţara Făgăraşului, Transilvania, România) este, se pare, "cea mai celebră suveică din lume după cea a Penelopei" - un obiect românesc, autentic, cu care se ţese pânza în război. Mama Ruţă era o femeie simplă, care şi-a dorit ca lemnul vechi (cu care a muncit toată viaţa ca să facă zestre pentru unul sau altul) să plece într-o călătorie iniţiatică pe mapamond, în locul ei. Să descopere lumi fascinante şi să le spună şi altora poveşti despre România frumoasă, despre firescul, rostul şi rânduiala neamului ăstuia al nostru, despre cum se ţes, la propriu şi la figurat, trăistuţele din Ţara Făgăraşului. "Avem o traistă mare pe sufletul nostru. Care trebuie să fie frumos ţesută. Cu aia mergem şi în vecini, şi la pretini şi la neamuri şi la nuntă şi la oraş şi… dincolo. Trebuie să fim foarte atenţi ce băgăm în ea. Să avem să lăsăm la toată lumea cîte ceva bun şi să ne mai rămâie şi de plătit vămile văzduhului când om pleca…” Mama Ruţă. În lungul, latul şi rotogolul pământului, sunt zeci de oameni care aşteaptă suveica, o plimbă, o dau de la unul la altul şi îi leagă câte o amintire, plus o poveste de drum şi fotografii pentru pagina ei de internet... Aceștia se numesc CĂLĂUZE. Povestea noastră este tot mai des catalogată drept "unul dintre cele mai duioase și interesante proiecte internaționale de călătorie" Proiectul poartă semnătura nepoatei Mamei Ruța, Alina Zară (Muzeul de Pânze şi Poveşti Mândra - atelierele Mândra Chic)


vineri

Simply Happy in Budapesta, Bratislava, Salzburg, Viena si concert Robbie Williams in Linz


Aceasta a fost, de departe cea mai vesela și fericită călătorie a suveicii de până acum. Călăuze: Cristina și Cosmin de la Simply Happy, împreună cu prietenii lor Ana și Emi. Budapesta, Bratislava, Salzburg, Viena si concert Robbie Williams in Linz





" Am pornit la drum cu soare, veselie și chef de bătut lumea-n lung și-n lat. Numai că pe drum, vremea a vrut să ne strice puțin planurile, însă nu prea a avut cu cine. Cu suveica pe bord și chef de joaca ne-am continuat călătoria râzând după pofta inimii."


" Frigul ne-a însoțit până-n Budapesta, înghețându-ne cel puțin nasul, însă atât de luminoasă, vie și primitoare ne-a întâmpinat capitala vecină, că nici nu am băgat de seamă. Ne-am dat cu vaporașul pe Dunăre să ne poarte noroc, lucru pentru care ne felicităm încă, și-am luat-o apoi la pas să ne bucurăm de energia tinerească a orașului. N-am ratat nici bucățele delicioase, pe seama cărora nu vom insista, să nu ni se facă prea poftă smile emoticon.





" Nu ne-am schimbat părerea despre Budapesta nici pe ziuă. Ne-am plimbat până ne-au lăsat picioarele. Și ne-am minunat la tot pasul cât e de frumoasă, de civilizată, de prietenoasă cu turiștii de orice vârstă. Ah, și vă vine să credeți sau nu, au și o statuie ridicată în cinstea suveicii noastre. Și cum era să ratăm târgurile, mai ales că am prins fix perioada târgului de primăvară! Am ronțăit la tot pasul și ne-am hlizit pe lângă toate mărunțișurile. Mai ales fetele, dar după cum vedeți, nici băieții nu s-au plictisit. Ah, și să nu uităm: iar ne-am întâlnit cu niște surate unguroaice ale suiveicii noastre."



" Ne-am luat, cu părere de rău, rămas bun de la Budapesta și am fugit spre următoarea destinație. Bratislava, deși pe înserat ni s-a părut mai aproape de peisajul de pe acasă (se simte amprenta nemiloasă a fostului regim comunist), în razele soarelui s-a umplut de culoare și fețe zâmbitoare. Ne-a surprins placut acest contrast.
Bratislava ne-a rămas pe retină ca și capitala cu centrul vechi colorat și jucăuș, pe alocuri parcă din turtă dulce, cu cea mai din povești biserică albastră, cu o energie tinerească deși încă purtând stigmatul trecutului trist, cu bunătăți tradiționale la colț de stradă și cetatea în care ne-am pupăcit și pozat până ne-am saturat."



"Next stop: Salzburg. Orașul sării, al lui Mozart, al minunatului musical Sunetul Muzicii, al bomboanelor de ciocolată cu marțipan, al costumelor tradiționale tiroleze, al celor mai frumoase sigle de magazin, al unui peisaj superb. Ne-a încântat peste măsură cu nenumăratele-i străduțe, cetățui, biserici, cu grădinile Mirabell și podurile scăldate-n soare. Dar, vai: era să pierdem Suveica de două ori. O dată în mâinile unei statui neastâmpărate și altă dată pentru că i-a intrat în ochi unui trunchi de copac"


"Eiiiiiiii și veni și vremea mult așteptatului concert de la Linz, unde din păcate DSLR-urile erau interzise, așa că ne-am prostit puțin cu telefonul, să ne credeți pe cuvânt că am fost acolo. De fapt, dacă ne gândim bine, nici nu era nevoie de fotografii. Un ASTFEL de CONCERT se vede, se simte, se trăiește intens și se păstrează în suflet!"



" Înapoi în Salzburg, unde am cutreierat iar, curioși, pe toate drumurile care ne-au ieșit în cale, și credeți-ne că două zile și 2 nopți aici nu sunt de ajuns nici măcar pentru cei cărora le place doar să guste puțin din energia unui oraș. Așa cum suntem noi. Am mâncat bine și-am băut apa zic ei cea mai curată din Europa și ne-am pupat la grota iubirii, am gustat și faimoasele lor bomboane, ne-am plimbat cu funicularul și ne-am îndrăgostit iremediabil de Salzburg, unde sigur vom reveni și cu copiii cândva..."


 " Drumul nostru s-a încheiat la Viena, capitala imperială care ne-a impresionat mai ales arhitectural. Palatul Schonnbrun ne-a plăcut mult, deși nu a fost singurul. Însă vă lăsăm cu el și cu invitația să ne călcați pe urme, măcar o dată, dacă nu cumva ați făcut-o deja. Și, desigur, să luați și Suveica la voi. E un prieten de drum minunat! "